Numele meu este Cristi

•decembrie 17, 2009 • Lasă un comentariu

Numele meu este Cristi . Sunt in anglia in orasul Leeds si de 2 luni stau pe strazi  si nu pot sa ma angajez pentru ca nu am unde locui si in Romania nu pot sa ma intorc pentru ca nu am unde sa stau.  Daca poate cineva sa ma ajute va rog contactatima la numarul de telefon 004407502236010 or daca sunteti din anglia 07502236010 .

Intamplare cu un popa …

•februarie 16, 2009 • 2 comentarii

Stateam intr-o zi pe strada imi asteptam un amic sa ne intalnim … Incercam sa ma trezesc dupa o noapte plina de fum si alchool si ascultam Guess who – flori ilegale … la un momentdat trece un popa se opreste sta vreo 5 secunde se uita la mine uimit si cand da sa plece incepe sa cante ” Iarta-l doamne ca nu stie ce face ” ..

Am ramas uimit ori era popa nebun / beat ori aveam eu halucinatii … inca ma mai gandesc ce ar fi vrut sa insemne :) )

Parazitii Biografie :

•februarie 16, 2009 • Lasă un comentariu

În martie 1994, Cheloo (Cătălin Ştefan Ion) înfiinţează Paraziţii. În luna mai i se alătură Ombladon (Bogdan Ionuţ Pastaca). Prima piesă înregistrată este „În Jur” şi a apărut pe 13 Septembrie 1994. O zi mai târziu au susţinut primul lor concert, la balul bobocilor de la liceul Spiru Haret din Bucureşti.

În iarna anului 1994 se alătură formaţiei şi DJ IES. Primul album, “Poezii Pentru Pereţi”, produs independent, a fost lansat pe 15 iunie 1995 şi a fost al doilea album de rap din Romania (după RACLA şi înainte de BUG MAFIA).

Succesul vânzărilor atrage atenţia casei de discuri “Digital Records”. Urmează un nou album, lansat pe 5 aprilie 1996, purtând titlul “Nimic Normal “·

Pe 23 iunie 1997 lansează “Suta”, ce avea să devină albumul rap al anului. Vânzările depăşesc aşteptările. Urmează o serie de concerte prin ţară şi apariţii pe diferite compilaţii.

În urma unor emisiuni dedicate scenei hip-hop din România, realizate de managerul trupei la radio FM4 AUSTRIA, Paraziţii atrag atenţia casei de film “Lotus Film” din Viena, care devine interesată de o colaborare în vederea realizării coloanei sonore a filmului NORDRAND. Lucru realizat, asfel că Paraziţii devin prima trupă de rap din România ce apare pe soundtrack-ul unui film, cu drepturi de autor plătite, alături de nume celebre precum Ace Of Base, Neneh Cherry, Kelly Family sau Leila K ( martie 1999).

Din martie 1999, Paraziţii încep oficial colaborarea cu REBEL MUSIC, primul label underground din România, axat pe management, impresariat şi producţie.

În aprilie 1999 apare pe piaţă compilaţia „HIP-HOP Murale” editată de A&A RECORDS, ce cuprinde 2 piese noi semnate Paraziţii. Deasemenea, în locul lui DJ IES, este cooptat unul dintre cei mai prolifici DJ din ţară: FreakaDaDisk (Petre Urda; ex-”Morometzii”).

Pe 14 iulie 1999 apare albumul “Nici o Problemă”, la A&A RECORDS· Acesta este considerat cel mai reprezentativ album de până atunci, cel al consacrării definitive şi primul editat pe CD. În august 1999 – videoclipul piesei „Bagabontzi ’99” egalează recordul de audienţă pe Atomic TV.

În 21 iulie 2000 se lansează albumul “Iartă-mă” împreună cu un concert în Disco Max (Bucureşti). În 2001 apare un nou album, parcă ,mai „greu” decât toate de până acum, „Categoria Grea”. La piesa cu acelaşi nume de pe album se face şi un videoclip care este cenzurat la scurt timp.

Casa de discuri Alpha Sound se desfiinţează în 2002, iar Paraziţii pleacă la Roton unde scot maxi-single-ul “În Focuri” la care se filmează un videoclip fără precedent în România – acesta nu are muzică! Albumul pe care apare piesa “În Focuri” se numeşte “Irefutabil” şi apare în noiembrie 2002, devenind cel mai vândut album al trupei -140.000 de unităţi-. Paraziţii înregistrează un videoclip la piesa “Bad Joke” de pe acest album, dar şi aceasta va fi cenzurată de CNA. Urmeay[ scoaterea pe piaţă a videoclipului “Necomercial”.

În 2003 apare albumul solo al lui Cheloo, “Sindromul Tourette”. De pe acest album va apare clipul “Vicii” cu Bitza.

În următorul an, 2004, scoate şi Ombladon un album solo, “Condoleanţe”. Clipul “Egali din naştere” cu Raku va câştiga premiul VMA 2004.

Paraziţii încep o campanie anti-CNA, astfel apare videoclipul “Jos Cenzura” în care apar personalităţi de marcă din România, dar şi Larry Flynt, preşedintele Hustler.

În iarna lui 2004 apare albumul aniversar care sărbătoreşte împlinirea a 10 ani de muzică şi plecarea trupei de la labelul care i-a consacrat, Rebel Music. Apare clipul piesei “Fuck You Romania”, piesă care apare pe acest album aniversar numit “Primii 10 ani”, album dublu CD, apărut în varianta necenzurată şi cenzurată. Trupa va folosi pentru lansarea materialelor propria casă de producţie fondată cu ceva timp în urmă, 20CM Records.

În august 2005 apare Maxi single-ul “Violent” şi videoclipul piesei cu acelaşi nume.

În decembrie 2005 apare albumul “Confort 3″, album ce aduce trupei Paraziţii atât succes, cât şi un nou conflict cu membrii CNA-ului. Clipul piesei “Praf”, single-ul ales pentru filmarea videoclipului, stârneşte reacţia CNA-ului care ajunge la concluzia că acest videoclip instigă la consumul de droguri. Urmează un nou clip Paraziţii, după care trupa ia o pauză pentru ca Ombladon şi Cheloo sa îşi lanseze fiecare câte un album solo.

Pe 30 martie 2006 Cheloo îşi lansează cel de-al doilea album solo, intitulat “Fabricant de Gunoi”, având ca piesă de promovare “Operaţiunea cur Pansat”, care a fost aleasa pentru primul videoclip de pe album. Un al doilea videoclip a aparut ulterior pe posturile de specialitate, fiind în totalitate un clip animat al piesei “Smoke Flow”, o colaborare cu Killarmy.

In aprilie 2007 a aparut pe posturile de specialitate videoclipul piesei “Noapte bună, Bucureşti”, un featuring cu Guess Who de la Anonim, primul single de pe albumul lui Ombladon intitulat Cel mai prost din curtea şcolii.

Poveste trista…

•februarie 16, 2009 • Lasă un comentariu

Aceasta este o poveste trista intre doi baieti …..

Free Image Hosting at www.ImageShack.us

Teoria pantalonului larg si a gandirii stramte

•februarie 16, 2009 • Un comentariu

Cititorule, inante sa critici parcurge cu atentie textul ce urmeaza! O carte nu se judeca dupa coperti asa cum articolul de fata nu se judeca dupa titlu, ci dupa continut. E vorba de cateva sesizari dupa o lunga si directa observatie a atitudinii unor semeni de-ai nostri. Ceea ce se vroia a fi un articol sarcastic a devenit unul pe cat se poate de serios si plin de talc. Desi are nuanta unui atac la persoana el nu este decat o opinie. Lectura cat mai atenta si placuta!

Nu sunt multi cei care cunosc povestea pantalonilor largi, cu renumitul si mult criticatul lor tur. E interesanta si pe alocuri pilduitoare.

Negrii au suferit mult din cauza prejudecatilor si a urei rasiale, de la exploatarea inumana pana la amplificarea celor mai mici greseli si pedepsirea aspra si nedreapta pe care au suferit-o in trecut; ba chiar si astazi se mai aplica un astfel de tratament. Asa se face ca acestia aveau inchisori special amenajate cu o politica spartana. Cei inchisi aici aveau de indurat munci silnice si pedepse crunte. Ajunsi la limita disperarii, multi dintre ei se spanzurau in celule cu bretelele de la pantaloni. Astfel de incidente se intamplau sistematic. In consecinta, conducerile inchisorilor au hotarat sa nu li se mai dea bretele, iar pantalonii aveau de acum turul lasat. In spirit de solidaritate pentru fratii lor inchisi, dar si ca forma de protest impotriva regimului auster si injust, cei ce erau in libertate au inceput sa poarte pantalonii intr-o maniera asemanatoare. In timp, ei au devenit un fel de uniforma a soldatilor miscarii hip-hop, dar in prezent, constat din ce in ce mai mult ca au devenit o moda, ceva ce e privit ca tinand strict de imagine, o buna vestimentatie pentru a atrage fetele vesele. Only shit!!!

Tinereii cu personalitatea in rate, care ziua sunt “underi”, iar noaptea se unduiesc pe boxa din club dupa ritmurile gretoase ale manelelor promovate abuziv, nu fac altceva decat sa defaimeze si sa prejudicieze, in general miscarea hip-hop autohtona, si in special pe cei care o sustin, fie ca doar asculta, canta ori sunt aleargati de politie pentru ca arta urbana nu este apreciata.

Vorbind de cultura geniala si de lexicul acestor mari fuckeri ce cred ca hip-hop-ul se rezuma la cateva trupe consacrate, fara insa a le cunoaste evolutia si lupta pe care au dus-o pana ce si-au castigat bine-meritata titulatura de “trupa de mainstream”, nu poti auzi decat un bombastic “yeeeeaah” ori un ridicol “yo”, indiferent de contextul in care se afla. E un fel de tic verbal care se alatura unor sintagme extra-patetice foarte des uzitate, gen: “Ce faci fetele?” ori “Moaaarfa bai!!”, si sa nu uitam de clasicele cuvinte folosite cu o turatie de 20 de ori pe minut: “p**a” si “cacat”.

Mergand pe firul psihologiei, ultimul cuvant amintit sintetizeaza valoarea lor ca oameni intr-o societate, un fel de exteriorizare a respectului de sine venita din subconstientul lor. Si totul nu ar fi chiar atat de deranjant daca acestia ar avea un miraculos si rarisim moment de luciditate si ar exclama privindu-se intr-o oglinda: “Moama, nu stiam cat sunt de penibil!”. Insa asa ceva nu prea se intampla si ar fi bine sa ma parchez din nou pe Terra si sa nu mai visez la o sclipire morala din partea lor.

Fara echivoc, orizontul acestora de cunoastere e la fel de inchis ca si carcasa cd-ului propaspat piratat din nesimtire, prostie si/sau inconstienta, imbracate frumos de pretextul “lipsei banilor”. Dar acum imi permit sa spun ca daca ai posibilitatea materiala sa fii conectat la internet si implicit sa descarci melodii peste melodii pe care le gasesti si la un magazin de specialitate si la taraba la care vinde nenea Gigel de la scara B, atunci nu ai tu oare cativa lei din astia mai grei sa-ti cumperi muzica in original? Ba da! Dar e mult mai simplu asa. “De ce sa ma gandsc oare daca ii afectez aluia care imi incanta mie auzul, evolutia profesionala?”. O mentalitate proasta si, din pacate, adanc inradacinata, cu minime posibiltati de schimbare.

O ultima chestiune, ce incoroneaza totul: nu o pereche de baggy pants si niste casti te fac raper. Puterea mentala, capacitatea de a filtra si intelege mesajul transmis, asta este esenta! Hip-hop-ul este inainte de orice o stare de spirit si un mod de viata.

Daca, din intamplare, te-ai regasit in randurile de mai sus si acestea nu ti-au trezit constiinta de mult adormita, asculta aici: Stai jos si schimba domeniul muzical cat mai repede posibil! Iar daca ai colegi, amici ori cunoscuti care se incadereaza in tiparul prezentat, recomanda-le articolul si poate ca se va schimba ceva in lumea lor.

Cititorule, a venit vremea sa iti multumesc pentru ca ai avut rabdare si ca ai lecturat cele ce am scris. Acum, Tu esti in masura sa tragi o concluzie, in baza cugetarilor de mai sus si a propriilor viziuni. Cine stie, poate optica noastra e diferita sau poate e mult mai asemanatoare decat credeai la inceput…

Fie ca esti sau nu de acord cu mine am un lucru complicat de simplu sa-ti spun: Pace!

Mai multe detalii pe : http://www.hiphopkulture.ro

Mircea Badea – Cum sa nu fi un bou sentimental

•februarie 16, 2009 • Lasă un comentariu

Cheloo & Margineanu – Definitia cocalarului

•februarie 16, 2009 • Lasă un comentariu

Raku – Cum sa nu fii rapper

•februarie 16, 2009 • Lasă un comentariu

L Doc, Aforic – Freestyle

•februarie 16, 2009 • Lasă un comentariu

CEA MAI TARE FAZA !!! TE PISI PE TINE DE RAS!!!

•februarie 15, 2009 • Lasă un comentariu

Cea mai penibila reclama posibila mori de ras

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.